Acasă Noutati in imobiliare CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE – Drept

CREDITUL IPOTECAR PENTRU INVESTITII IMOBILIARE – Drept

37
0
watchshop.ro%20

Creditul
Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare. In mod normal, returnarea acestor resurse se face insotita de plata unei dobanzi ce remunereaza pe imprumutator.
In ceea ce priveste natura resurselor ar fi totusi de subliniat cadrul general in care poate opera creditul, dar mediul economic actual face ca relatiile de credit sa nu se poata emancipa de haina monetara. Cea mai mare parte a acestei relatii de credit privesc mobilizarea capitalurilor disponibile si a economiilor realizandu-se pe piata monetara sau financiara.

 

 
Cele doua elemente ce stau ia baza definirii creditului sunt:
·        resursele creditului
·        relatiile creditului
Operatiunea de creditare mai presupune existenta si asumarea unor riscuri de catre creditori si respectiv angajarea unor garantii in favoarea acestuia de catre debitori.
Garantiile se pot structura astfel:
1.  Garantia personala reprezinta angajamentul luat de o terta persoana (garant) de a plati creditorului datoria in cazul in care debitorul se afla in incapacitate de plata si cuprinde:
·        Garantia personala simpla ofera garantului posibilitatea de a negocia indeplinirea obligatiilor sale de plata in sensul de a cere executarea primordiala a debitorului sau sa raspunda numai pentru partea sa, in cazul in care exista mai multi garanti.
·        Garantia personala solidara obliga garantul, daca este solicitat de creditor sa plateasca concomitent, sau chiar inaintea debitorului, daca aparent prezinta conditii preferabile de solvabilitate.
2. Garantiile reale se aplica asupra unor proprietati ale creditorului sau altor terte persoane (garanti) si cuprinde:
·        Retinerea asigura creditorului dreptul de a solicita proprietatea unui bun al debitorului atat timp cat nu a fost achitata integral o datorie ce se refera la acel bun. Pentru realizarea acestui drept trebuie indeplinite conditiile:
·         bunul corporal detinut de debitor sa aiba o legatura cu creanta
·         creanta trebuie sa fie certa si exigibila
Gajarea – este actul prin care debitorul remite creditorului un bun in garantia creditului (gajul) ceea ce de regula se face cu deposedare.
Daca gajarea are loc fara deposedare, creditorul primeste un titlu de recunoastere a gajului care este necesar sa fie publicat.
Creditorul titular al gajului are, in virtutea gajarii, urmatoarele drepturi:
·         dreptul de preferinta – de a fi platit inaintea altor creditori, in cazul vanzarii bunului ce reprezinta garantia
·         dreptul de urmarire – in cazul in care se schimba proprietarul
·         dreptul de retinere – posibilitatea de a pastra obiectul gajului
·         dreptul de vanzare – vanzarea in justitie a bunului gajat
Ipoteca reprezinta actul prin care debitorul acorda creditorului dreptul asupra unui bun imobil aflat in proprietatea sa, fara deposedare si cu publicarea pentru autentificare.
Creditorul titular al ipotecii i se confera urmatoarele drepturi:
·         de preferinta
·         de urmarire
Din punct de vedere juridic, ipoteca poate fi:
•       legala – prevazuta de lege
•       convenita – consimtita prin contract
•       judiciara – acordata de organele judecatoresti
Privilegiul – este dreptul acordat de lege creditorului de a avea prioritate in a fi platit atunci cand dispune de o garantie asupra patrimoniului unui debitor. Privilegiile pot fi:
•      generale – cand garantia este asupra intregului patrimoniu
•      speciale – cand garantia este asupra unor parti de patrimoniu (mobiliar, imobiliar)
Creditorul privilegiat dispune de drepturile:
•      de preferinta
lensa.ro
•      de urmarire
Termenul de rambursare
In general se poate structura ca:
•       scurt – de la 24 de ore pana la 1 an
•       mediu – peste 1 an pana la 5 ani
•       lung – peste 5 ani pana la 50 de ani
Dobanda
Are un caracter esential in definirea acordului de credit si de regula poate fi:
•       fixa – pe toata durata rambursarii
•       variabila – cu modificari, previzibile stabilite de cele doua parti
Acordarea (tranzactionarea creditului)
Poate avea loc consimtirea creditului:
•       in cadrul unei tranzactii unice (acordarea unui imprumut, angajarea unui depozit, vanzarea unei obligatiuni)
•      esalonat – la intervale prestabilite sau chiar – credit deschis – fara specificarea intervalelor de acordare ca in cazul cartilor de credit sau a liniilor de credit
Consemnarea si transferabilitatea
Se realizeaza consemnarea relatiilor de credit prin diverse forme de inscrisuri -instrumente de credit
Aceste forme de consemnare cuprind:
•       obligatiile celor doua parti:
·                    a creditorului – de a plati debitorului suma angajata
•       a debitorului – de a rambursa suma primita, precum si de a achita veniturile accesorii (dobanda)
•       conditiile de acordare si de rambursare a creditului
•       garantiile prevazute a se acorda
Prin transferul instrumentelor de credit se realizeaza cesiunea de creante si totodata in functie de necesitati sau optiuni creditorul poate transforma creanta in bani.
Dintre criteriilor ce pot delimita principalele tipuri de raporturi de credit in functie de interdependentele care le caracterizeaza si le diferentiaza mentionez:
•       persoana creditorului
•       modalitatea specifica de formare si utilizare a capitalurilor disponibile
•       persoana debitorului
•       modul de folosire al capitalului imprumutat
•       obiectul creditului si sfera de utilizare
•       duratele de constituire a capitalului disponibil si de utilizare de catre imprumutati
Principalele sfere ale creditului sunt:
•       creditul comercial
•       creditul bancar
•       creditul obligatar
•       creditul ipotecar
•       creditul de consum
oaierless.ro
Tehnicile de interventie globala si indirecta in politica monetara si de credit au la baza urmatoarele considerente: 
•       dependenta sistemului bancar fata de banca centrala
•       corelatia existenta intre volumul de credit si nivelul activitatii economice
•       caracterul elastic al cererii de credit fata de nivelul dobanzii
Evolutia ratei dobanzii pe piata urmareste pe cea impusa de autoritatea monetara si influenteaza in primul rand piata capitalurilor si mai ales sfera creditului, intr-o maniera simplista prin doua manevre:
•      scaderea ratei dobanzii – favorizeaza angrenarea de capitaluri suplimentare in economie mai ales pe baza creditului
•      cresterea ratei dobanzii – reduce solicitarea de credite pe piata financiara datorita scaderii profiturilor obtinute din utilizarea unor astfel de capitaluri suplimentare
Mecanismul economic este insa mult mai complex si metoda modificarii ratei dobanzii are unele efecte contradictorii:
•       asupra miscarii capitalurilor indigene si straine – scaderea ratei dobanzii are ca efect emigrarea capitalurilor
•       asupra echilibrarii balantei de plati
•       asupra volumului capitalurilor angrenate in investitii – marile firme se desprind din sfera creditului

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here